joi, 26 septembrie 2013

Soare cu dinti

        Imi era dor sa scriu. Nu mai trecusem demult sa semnez condica pe-aici, astfel am decis ca ar cam fi cazul. Ar cam fi cazul sa mai descarc o parte din amintiri in cateva randuri, ca sa mai am putin spatiu pentru ca activitatea cerebrala sa revina la normal, iar eu normal cu picioarele pe pamant.
                        Cat despre tine, inca te iubesc! Te iubesc la fel de mult ca in prima zi, insa a trecut mult timp de-atunci. Ai crescut, am crescut, am crescut impreuna si am crescut separat. Dar nu regret nimic. De fapt, ba da. Regret ca nu am facut tot ceea ce a tinut de mine. Dar in schimb, sunt mandru de ceea ce ai ajuns alaturi de mine. Sunt mandru ca pot fi linistit acum ca stiu si accept faptul ca iti porti singura de grija, ca ti-au crescut aripile si ti-ai luat zborul. M-am obisnuit. Nu imi convine, dar nu am de ales. Sunt impacat cu mine, in sfarsit. 
         Acum, imi vin in minte un set de versuri care se potrivesc, accidental sau nu, situatiei "Sa fugim care incotro/ Calcand pe gheata crapata/ Sa ne luam viata la misto/ Un pian pe calea ferata". Cam asa si cu sentimentele in momentul de fata, "un pian pe calea ferata" adica ceva ce nu are ce cauta acolo, insa nu mot-a-mot cum pare, ci cu un inteles mai profund. 
                Dar sens nu are sa mai plictisesc pe nimeni cu povestea asta antica, fiindca viata merge mai departe, si nu sta ea in loc pentru nimeni, in niciun caz pentru mine sau pentru tine sau chiar pentru noi. Viata merge mai departe si trebuie sa accept faptul ca s-au schimbat atatea lucruri incat singura optiune este aceea de a le accepta si a ma conforma. E ca un fel de update la softul unui telefon. I gotta do it. And I will. 


               Insa vreau ca tu sa ai in vedere urmatorul lucru: te iubesc! si o voi face mult timp de-acum inainte. Lucru care ma va impiedica sa rup orice legatura, pentru ca nu vreau. Nu vreau si cu asta basta. Trebuie doar sa stii ca prezenta mea nu va fi simtita, dar va exista. Asa ca te rog, nu-ti pierde acea scanteie din privire, si ramai cu amintirea placuta pe care o laudai acum ceva timp. Va fi semnul perfect care ne va reaminti fiecaruia ca "am trecut pe-acolo si a fost frumos candva".
               Nu uita sa zambesti, nu uita sa plangi. Nu uita sa fii fericita! Daca te conformezi, va fi totul perfect. 


                                                        Te pup, ai grija de tine.
                                                                        Visul.