marți, 19 iulie 2011

Generalitati

                          Dragii mei, va pup de la mare si imi este dor de voi.











                     Cam asa suna orice text de pe orice vedere trimisa de copil proaspat scapat pentru prima data de-acasa pe litoral. Asta am facut si eu pentru bunica mea ,pe care, declarand public, o iubesc mai mult ca orice pe lume,  deoarece mereu mi-am dorit sa trimit si eu cuiva o vedere,si desi n-am plecat acum prima oara, nu am avut niciodata timp sa trimit.
                   Aceasta era doar o mica introducere intr-un nou capitol din viata mea numit "Totul simplu si nimic mai mult sau mai putin important decat altceva.




                         Si am motive sa scriu. In afara faptului ca nu am mai scris demult, acum pot sa spun ceva ce multa lume nu ar crede si oricum nu crede: SUNT FERICIT! Da. Sunt bine. Stati linistiti, ca nu e binele la care sperati voi toti. That ain't gonn' happen. Cereti prea mult de la viata mea.  Sunt genul acela de bine in care iubesc, am iubit si voi iubi, si sunt fericit ca am iubit si realizez ca nu regret nimic. Lucruri care se transformau in simple ganduri ce ma aduceau la disperare ma aduc acum cu zambetul pe buze. Am ajuns sa cred (PANICA!!!!!!) ca se poate trece peste orice daca vrei, si cu atat mai mult daca are cine sa te-ajute. Si odata cu trecutul peste, dispar toate regretele. Nu mai rasuna in cap " imi bag pula-n tot ce-a fost ca a fost degeaba" pentru ca erau doar frustrari ale temperamentului meu coleric, dezvoltat de mic si cu care am fost obisnuit ani de zile. Dar am aflat ca viata nu inseamna doar nervi, frustrari, grija zilei de maine si foamea de bani. Viata inseamna sa fi fericit pentru absolut tot ce te-a facut cel putin odata sa zambesti!  




                       Si terminand acum cu emoizeala, vine sfatul zilei, un remake dupa Mircea Badea: faceti tot posibilul si scapati de stresul orasului, fie ca e Bucuresti, fie ca e Dodalna Deal, si plecati la mare. Nu spun sa va mutati acolo, doar sa treceti si sa simtiti nisipul fierbinte si apa numai buna de imbaiat sa va atinga picioarele. Sunt in Costinesti de 4 zile si vreau sa va spun ca pana ieri nu stiam cum sa fac sa plec mai repede acasa, dar acum nici ca m-as mai intoarce in jegul ala de oras. E liniste, e pace, e distractie, e voie buna, toata lumea se intelege bine cu toata lumea...






                                                               E totul atat de simplu...la fel si eu. Simplu.Indragostit.Fericit. 
Tot ce e nevoie pentru a obtine asa ceva este sa ti-o doresti suficient de mult.




Si ca sa inchei, imi salut, pup si respect toti prietenii de la mare. Va recomand si voua

sâmbătă, 2 iulie 2011

Fuck you. It's summer.

Deci dupa o saptamana infernala de munca si chin continuu din motive aparent puerile, precum un sef idiot si o munca imbecila, (acestea fiind doar aparente) in sfarsit pot fi fericit!!!




                        Trecusera 7 zile de cand nu o mai vazusem si am decis ca e momentul sa-mi introduc "obectul (si stiu ca se scrie obIect) muncii) si sa plec. Hap banii, hap bilet de tren, hap "pa-pa Bucuresti jegos si infect plin de sefi jegosi si infecti ahtiati dupa bani si fara pic de simpatie fata de orice altceva" si hap in 4 ore la Constanta!!! 


            Crezi ca mi-a trebuit mult sa zambesc dupa ce m-am dat jos din tren? Nici vorba. Statea si se uita debusolata sa vada cand satana aterizeaza trenul Rapid 687  Bucuresti Nord - Constanta dupa ce acesta avusese 35 de minute intarziere, si o vad ca o raza de soare dupa un taifun la capatul scarilor cum nu ma vede. Si ma apropii, incet, si la fel de incet, o iau in brate si deodata se iveste un zambet larg de la o ureche la alta pe meclele amandurora. Era sentimentul ala de "ba nene mai trecea mult timp pana ne revedeam? ce PilULA mea?!" Si a fost suficient.
            Era iar langa mine, iar in bratele mele, iar cu zambetul pe buze, si pentru mine, iar safe. Tot ceea ce aveam nevoie si nimic mai mult.



                                                          Doar ea...




                      





























                                Nimeni nu va avea niciodata vreo idee despre cum e acel sentiment genial cand simti ca totul se prabuseste in jurul tau cand nu o ai langa tine nici macar o secunda. Si totodata, nimeni nu va avea acea bucurie pe care am simtit-o eu cand am regasit-o dupa un timp, literalmente atat de scurt, dar ce avea sa insemne o eternitate pentru mine. Te iubesc!